Actualitate

Cum ar vrea Guvernul să zeciuiască banii „căpşunarilor“

Scandal pe transferurile de bani ale românilor. Decizia Guvernului de a monitoriza toate tranzacţiile bancare ce depăşesc 2.000 de euro stârneşte controverse. Specialiştii spun că măsura nu va combate spălarea banilor, dar în schimb îi va afecta pe „căpşunari“, care vor evita să mai trimită bani în ţară pe căi legale.

Plecaţi peste hotare ca să-şi facă o viaţă mai bună, sute de mii de români ar putea fi puşi în situaţia de a da socoteală pentru banii câştigaţi cu greu şi trimişi copiilor sau părinţilor rămaşi acasă. Un proiect de lege, aprobat de Guvern la sfârşitul săptămânii trecute şi care urmează să fie trimis în Parlament, prevede că orice sumă mai mare de 2.000 de euro, trimisă în ţară, va trebui dovedită cu documente.

„Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro“, se arată în proiect.

Pretextul adoptării acestei măsuri este transpunerea în legislaţia naţională a Directivei europene 849/2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Norma comunitară nu impune însă un prag valoric peste care remiterile sunt monitorizate, Directiva lăsând acest aspect la latitudinea fiecărui stat. „Statele membre aplică un prag maxim pe client şi pe tranzacţie unică, indiferent dacă tranzacţia este efectuată într-o singură operaţiune sau în mai multe operaţiuni care par a avea o legătură între ele. Pragul maxim respectiv se stabileşte la nivel naţional, în funcţie de tipul de activitate financiară (…)“, prevede directiva europeană.

Cine trebuie să-i toarne pe români
Proiectul prevede că raportarea tranzacţiilor suspecte cade, în principal, în sarcina instituţiilor financiare româneşti şi a sucursalelor lor din străinătate, precum instituţiile de credit, instituţiile financiare sau furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi prestatorii de servicii.

Acestora li se adaugă şi alte entităţi, cum ar fi administratorii de fonduri de pensii private, auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizati, notarii publici, avocaţii sau executorii judecătoreşti.

Specialiştii spun că măsura iniţiată de Guvern nu va avea efectele scontate, ci dimpotrivă: românii vor continua să trimită bani acasă, dar nu pe căi legale.

De exemplu, economiile ar putea fi depuse la o bancă în străinătate, iar apoi retrase în ţară cu ajutorul unui card, sau pur şi simplu banii vor fi aduşi cu sacoşa acasă.

„Este o măsură care se ia în legătură cu o directivă europeană pentru prevenirea spălării banilor. În mod cert, vor fi nişte efecte negative. Va creşte foarte mult transferul ilegal de bani. Românii vor continua să trimită bani acasă, pentru că familiile lor au nevoie, însă se vor feri de acum înainte să facă remiteri legale, pentru că nu vor să intre în evidenţa autorităţilor. Chiar dacă trimit mai puţin de 2.000 de euro, pentru că, aşa cum spune directiva europeană, controlul se face la toate sumele transferate. Aşa că românii vor prefera probabil să aducă banii în ţară cu sacoşa. Chiar dacă se va face o simplă evidenţă a numelor şi sumelor, românii care lucrează ilegal în străinătate nu vor să dea în vileag asta, şi cred că asta nu ar fi nici în interesul patronatului din ţările respective, în măsura în care aceste date vor fi centralizate la Bruxelles“, a explicat, pentru „Adevărul“, analistul economic Mircea Coşea.

Citeste continuarea!