Interne

Tupeul incredibil al “stăpânilor” de sclavi, de la Berevoieşti. Ce au făcut după ce au ajuns în puşcărie

Tupeul incredibil al “stăpânilor” de sclavi, de la Berevoieşti. Ce au făcut după ce au ajuns în puşcărie

Cei 38 de inculpaţi din dosarul de sclavie din Argeş au dat dovadă de un tupeu incredibil. Deşi, procurorii DIICOT şi poliţiştii de la Crimă Organizată au descoperit la percheziţii, în curţile acestora, victime legate în lanţuri, ţinute în grajduri, maltratate şi abuzate, toţi se consideră nevinovaţi.

   

Mai mult decât atât, toţi cei arestaţi preventiv au cerut să fie lăsaţi în libertate. Au făcut contestaţie după ce au primit mandate de arestare preventivă.

Romii din Gămăceşti, comuna Berevoieşti, Argeş, se declară indignaţi de condiţiile găsite în arestul poliţiei. În condiţiile în care sunt acuzaţi că au sechestat copii şi tineri, pe care i-au tratat precum animalele, ei se plâng că nu au mai mult confort în celule.

“Stau într-o cameră de 3×3 (n.r.: metri), cu cinci persoane. Am un singur pat! Eu mă omor cu mâna mea în puşcărie! E acuzare, nu e adevărat (n.r.: acuzaţiile de trafic de persoane, trafic de minori, lipsire de libertate şi aservire)”, acuză unul dintre ei, difuzează Antena 3.

Potrivit aceleiaşi surse, romii cer ca minorii să dovedească că au fost sechestraţi şi transformaţi în sclavi. Le-au cerut judecătorilor să accepte confruntarea cu victimele.

Magistraţii Tribunalului Argeş, cei care au hotărât arestarea lor preventivă, au motivat dur decizia. Vorbesc despre faptele lor nemiloase, care pun în lumină cât de periculoşi pot fi aceste persoane care trăiau de pe urma oamenilor pe care îi exploatau, până la moarte, în unele cazuri.

Aceşti inculpaţi ignoră total valorile intrinseci fiinitei umane- viaţă, integritate corporală, sănătatea, libertatea, onoarea şi demnitatea- privind victimele că pe o marfă producătoare de beneficii materiale, pe care le expoateaza la maxim şi le transferă între membrii grupărilor în acelaşi scop. De asemenea, agresiunile fizice, tratamente umilitoare aplicate victimelor care erau puse să se lupte între ele, să doarmă în grajdul animalelor, erau legate pentru a nu fugi, fiindu-le lezate astfel sentimentele cele mai profunde, trauma suferită marcându-le pe deplin întreagă evoluţie viitoare, reliefează un comportament sălbatic, un mod de gândire rudimentar şi, totodată, pun în lumina potenţialul criminogen ridicat al inculpaţilor”, se arată în motivarea judecătorilor, citată de jurnaliştii de la Adevărul.

To Top