Social

Romania, pe primul loc intr-un top european negativ

s604x0_mara

Romania ocupa primul loc intr-un top european negativ, intrucat 22% dintre familiile de romani nu detin toaleta si sala de baie (sau dus) in interiorul locuintelor, potrivit unui raport intocmit de Eurofound.

   

Raportul publicat de Eurofound se intituleaza „Locuinte neadecvate din Europa: Costuri si consecinte”. Eurofound – Fundatia Europeana pentru imbunatatirea conditiilor de trai si de munca (European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions) – este o agentie europeana tripartita, care are rolul de a furniza consultanta in domeniul politicilor sociale si politicilor din domeniul muncii. Eurofound a fost infiintata in 1975 cu misiunea de a planifica si de a implementa conditii de trai si de munca mai bune in Europa.

Prioritatile politicilor din domeniul locuintelor in statele membre UE

Un obiectiv central al politicilor europene din domeniul locuintelor consta in construirea unor locuinte accesibile pentru cele mai vulnerabile categorii din populatie. In noua tari (Croatia, Cipru, Cehia, Finlanda, Polonia, Portugalia, Romania, Spania si Slovenia), categoriile vulnerabile sunt mentionate in legislatie in termeni generali, care nu identifica si nu specifica un anumit grup social.

Multe tari europene citeaza, de asemenea, probleme generate de calitatea scazuta a locuintelor (Croatia, Cehia, Franta, Letonia si Lituania), ineficienta energetica (Estonia, Ungaria si Romania), lipsa unui cadru eficient pentru politicile din domeniul locuintelor (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania si Polonia) si discriminari ale grupurilor vulnerabile (Austria, Bulgaria si Suedia), atunci cand vorbesc despre obstacolele majore din calea construirii unor locuinte adecvate.

Lipsa utilitatilor de baza

Al treilea raport EQLS (European Quality of Life Surveys) noteaza ca doar 3% din populatia din UE traieste fara sa beneficieze de utilitatile de baza, iar in spatele unei medii europene destul de ridicate, exista diferente mari intre tarile din Europa.

Potrivit Eurofound, utilitatile de baza sunt absente in special in Romania, o tara in care 22% din populatie nu detine toaleta si sala de baie/ dus in interiorul locuintelor. Pe locurile urmatoare in acest top negativ se afla Letonia, Bulgaria, Lituania si Polonia.

Probleme structurale ale locuintelor

Prezenta unor probleme structurale reprezinta o problema comuna la nivel european. In medie, 12% dintre rezidentii europeni au raportat crapaturi in pereti, gauri in acoperisuri, iar 9% dintre europeni traiesc in locuinte in care lemnul de la ferestre, usi si podele a putrezit. 14% dintre rezidentii din UE au spus ca nu isi permit sa isi incalzeasca suficient locuintele. Problemele structurale sunt, in medie, cel mai des intalnite in Cipru, unde 51% dintre case prezinta deficiente structurale. Romania, cu un procent de 30% din acest punct de vedere, se afla la mijlocul clasamentului. Vecinele ei de clasament sunt Ungaria si Croatia. Problemele structurale sunt cel mai putin intalnite in Austria si Suedia, unde 92% dintre rezidenti au spus ca nu au astfel de probleme.

Lipsa spatiului

Lipsa spatiului este problema cel mai des raportata la nivelul UE atunci cand vine vorba de locuinte: in medie, 15% dintre rezidentii europeni raporteaza ”lipsa de spatiu” si 14% spun ca nu detin gradina, balcon sau terasa. Inadecvarile din punctul de vedere al spatiului sunt cel mai des raportate in Letonia, unde 31% dintre rezidenti au raportat una dintre cele doua probleme urmatoare – ”lipsa de spatiu” si ”lipsa spatiului din exteriorul locuintei”. 7% dintre letoni au raportat ambele probleme. Romania se afla la jumatatea clasamentului, cu putin peste 20 de procente, si este vecina de clasament cu Germania si Ungaria. Slovenia este tara in care lipsa spatiului este cel mai putin resimtita – 86% din populatia sa nu a raportat nicio problema din acest punct de vedere.

Privatiuni severe ale locuintelor

Rata privatiunilor severe ale locuintelor, asa cum este ea raportata de Eurostat pe baza datelor EU-SILC, este definita ca procentul dintr-o populatie care traieste in locuinte supraaglomerate (definitive pe baza obiectiva a disponibilitatii de camere pentru rezidenti) ce prezinta cel putin una dintre privatiunile severe – acoperis gaurit, igrasie si lemnarie putrezita, absenta salii de baie si a dusului si absenta toaletei in interior – sau care este considerata prea intunecata. In medie, 5% dintre rezidentii europeni sufereau in 2013 de pe urma unor privatiuni severe ale locuintelor. Cel mai mare procent din populatiile europene care sufera de privatiuni severe ale locuintelor a fost raportat in Romania (23%). Pe locurile urmatoare se afla Ungaria (17%) si Letonia (16%). La polul opus se afla Finlanda, Olanda si Belgia, tari in care acest procent este sub 1%. Ungaria este singura tara in aceste privatiunile severe ale locuintelor au crescut cu aproape trei puncte procentuale fata de 2007. In Italia, aceasta crestere a fost de 1,8% in perioada 2008-2013.

Factori de risc pentru inadecvarile locuintelor

Imbunatatirea medie in ceea ce priveste calitatea locuintelor nu s-a produs inca la nivelul tuturor tarilor europene, intre care exista diferente care, in functie de criterii, pot fi uneori considerabile. Romania ocupa din nou primul loc intr-un top negativ, care tine cont de doi factori – rata privatiunilor severe in randul populatiei totale si in randul persoanelor care castiga mai putin de 60% din venitul mediu national. Romania este urmata in acest top de Ungaria si Polonia.

Datele transmise de EQLS confirma articolele din literatura de specialitate, potrivit carora populatiile sunt disproportionat afectate de inadecvarile locuintelor. In 2008, un studiu realizat de cabinetul Navarro si Ayala, de exemplu, a aratat ca incidenta privatiunilor locuintelor este puternic asociata cu venitul, insa aceasta asociere variaza in functie de elementele deficitare dintr-o locuinta. Absenta utilitatilor de baza este puternic asociata cu veniturile mici. Potrivit EQLS, aproape jumatate din totalul populatiei din Romania (47%) si Bulgaria (44%) nu detin o toaleta actionata cu apa curenta in interiorul locuintelor.

Costurile reparatiilor

Costul mediu al reparatiilor pentru fiecare deficienta a unei locuinte depinde de la o tara la alta si de la o problema la alta. Unele dintre costuri, precum ameliorarea eficientei energetice a casei, probleme de spatiu si eradicarea igrasiei, sunt de obicei mai ridicate. Exista multe exemple la nivel european despre costurile unor proiecte de reparatii individuale si colective. De exemplu, ameliorarea eficientei energetice a unui bloc cu 100 de apartamente din Lituania, inclusiv izolarea exterioara si inlocuirea sistemului de incalzire, poate fi realizata cu un cost de 500 de euro per apartament. Costurile variaza de la o tara la alta, fiind puternic influentate de diferentele de venituri si de preturile materialelor. Cheresteaua e mai scumpa in Cipru decat in Polonia, iar salariul unui muncitor in constructii este mult mai mic in Portugalia decat in Irlanda. De asemnenea, diferentele de preturi trebuie luate in considerare. Indicatorul paritatii puterii de cumparare din domeniul constructiilor arata faptul ca preturile (costurile) variaza semnificativ in Europa. O aceeasi lucrare din constructii care este realizata in Suedia costa, in medie, de 1,6 ori mai mult decat media din UE si de 4,2 ori mai mult decat in Romania.

Analiza cost-benefit pentru cele 28 state membre UE

In Europa, aproximativ 10% din totalul locuintelor prezinta cel putin trei inadecvari ale locuintelor dintr-un total de sase probleme, utilizate in alcatuirea modelului de analiza. Astfel de locuinte pot fi considerate „sever inadecvate” pentru rezidentii lor. Cel mai mare procent de locuinte inadecvate se afla in Letonia (30%), Estonia (21%) si Romania (19,8%). La polul opus se afla tarile scandinave, Austria, Slovenia, Luxemburg si Olanda.

Un alt indicator care merita discutat este costul relativ pentru societate per locuinta pentru fiecare stat mebru. Acesta reprezinta costul total anual pentru societate impartit la numarul total de locuinte. Cu cat costul este mai mare, cu atat beneficiul potential va fi mai mare pentru societate per cap de locuitor, daca sunt facute reparatii la nivelul locuintelor. In acest clasament, Romania se afla in coada clasamentului european, cu un cost relativ pentru societate per locuinta de 1.322 de euro. Tara noastra este depasita de Portugalia si depaseste la randul ei urematoarele state: Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Marea Britanie.

To Top
error: