Actualitate

Producţia de ţiţei ar putea scădea spre zero,începând din 2035. Evoluţie similară a producţiei de gaze, după 2045

productia-de-titei-ar-putea-scadea-spre-zeroincepand-din-2035-evolutie-similara-a-productiei-de-gaze-dupa-2045

Producţia de ţiţei va scădea lent în perioada 2030-2050, existând chiar posibilitatea ca, după 2035 să se îndrepte către zero, în contextul unor preţuri reduse ale petrolului, o evoluţie similară fiind preconizată şi în cazul producţiei de gaze, care ar putea tinde către zero după 2045, conform proiectului Strategiei Energetice 2016 – 2030.

   

‘Se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tone echivalent petrol). În scenariul ambiţios de decarbonare combinat cu preţuri mici ale petrolului, producţia de ţiţei cunoaşte un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero. Producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025 ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050. Ca şi în cazul ţiţeiului, scenariile de preţ mic prevăd o scădere către zero a producţiei de gaze începând cu 2045’, se menţionează în proiect.

Potrivit acestuia, producţia totală de energie primară va prezenta o uşoară scădere, de la 304 TWh (echivalentul a 26,2 milioane tep) în 2030 la 287 TWh în 2050.

Producţia totală de cărbune va scădea de la 32 TWh în 2030 la 12 TWh în 2050, în continuarea tendinţei de diminuare a cărbunelui în mixul energetic (45 TWh în 2020), în timp ce producţia de energie din surse regenerabile va creşte în ritm susţinut, de la 86 TWh în 2030 la 129 TWh în 2050.

În ceea ce priveşte producţia totală de energie pe bază de biomasă şi deşeuri, aceasta prezintă, în toate scenariile, o creştere consistentă în perioada 2030-2050.

‘În Scenariul Optim, producţia este de 48 TWh în 2030 şi de 68 TWh în 2050. Este notabilă tendinţa de accelerare a producţiei pe bază de biomasă după 2030, prin dezvoltarea tehnologiilor moderne şi eficiente la scară largă, în special în mediul rural’, se precizează în document.

De asemenea, proiectul de Strategie mai semnalează că evoluţia dependenţei de importuri de energie prezintă diferenţe de la scenariu la scenariu. Potrivit Scenariului Optim, de la nivelul de 23% în 2030, dependenţa de importuri va creşte la 29% în 2035, pentru a scădea apoi până la 21% în 2050. Ţiţeiul rămâne principala formă de energie importată în România în toată această perioadă şi în toate scenariile analizate.

‘Valorile maxime ale dependenţei de importuri ar fi atinse în Scenariul de Referinţă cu preţuri scăzute ale combustibililor (RLow), cu 42% în 2030 şi 62% în 2050; cele minime, pe de altă parte, ar fi atinse în scenariul ambiţios de decarbonare (P3050): 17% în 2030, 28% în 2035, pentru a coborî la doar 2% în 2050. Acest scenariu necesită un volum considerabil mai mare de investiţii decât Scenariul Optim’, se mai menţionează în proiect.

Ministerul Energiei a lansat marţi în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.

‘Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. La realizarea ei au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu şi mă bucur că efortul nostru de dialog cu publicul interesat se regăseşte în ideile exprimate în acest document. E demn de reţinut faptul că am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor’, a precizat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

To Top
error: