Interne

O petiție susține că SRI vrea să folosească fonduri europene pentru a ne urmări fiecare pas

O petiție realizată de ApTI și de alte trei asociații nonguvernamentale susține că SRI vrea să folosească fonduri europene pentru supravegherea cetățenilor.

   

Asociațiile au trimis o scrisoare publică reprezentanților naționali și europeni pentru a semnala încălcări grave ale Cărții Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special Articolele 7 și 8 legate de dreptul la viață privată și la protecția datelor personale.

Se pare că SRI a câștigat un proiect pe fonduri europene (axa 2 – OS 2.3. Creșterea utilizării sistemelor de e-guvernare) prin care intenționează să cumpere software și hardware în valoare 25 de milioane de euro pentru „consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice”. Sună precum sistemul informatic Big Brother despre care am mai vorbit, cu un potențial de supraveghere generalizată a întregii populații a României. Cea mai mare problemă ar fi faptul că nu e prevăzută nicio măsură de limitare a accesului SRI sau al altor instituții publice la datele personale colectate și integrate în acest sistem.

Cele patru asociații notează că una dintre cele mai mari probleme ale proiectului ar fi supravegherea generalizată prin agregarea bazelor de date. Proiectul își propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituțiilor publice românești și să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informații despre toți cetățenii. De exemplu, prin capitolul de „analiză comportamentală”, orice cetățean ar putea avea o fișă „de bună purtare” (constituită din informații adunate din toate bazele de date guvernamentale), care pot fi corelate cu alte informații publice (de exemplu informațiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale.

De asemenea, ApTI notează că SRI nu are nicio competență în domeniul eGuvernării sau în „dezvoltarea funcției de prevenție, detectare și luare de măsuri pentru reducerea redundanței plăților în zona publică”. Anumite capitole din proiect, cum ar fi „Recunoaștere facială” sau „Interceptarea comunicațiilor” indică faptul că proiectul are de fapt și un scop nedeclarat – acela de supraveghere generalizată a întregii populații. De exemplu, baza de date de recunoaștere facială cu aproximativ 50-60 de milioane de imagini frontale, la care SRI are acces nelimitat și nesupus vreunui control, nu are nici o utilitate/justificare în „prevenirea fraudei”, așa cum pretinde SRI în descrierea proiectului.

To Top