Interne

Mega proiect de jumătate de miliard de euro pentru transformarea Centurii Feroviare a Capitalei

Bucureştiul se numără printre puţinele oraşe europene cu peste 2 milioane de locuitori care beneficiază de o centură feroviară. Cu toate acestea, linia construită după Al Doilea Război Mondial nu este valorificată la adevăratul său potenţial. Oficialii de la Transporturi au anunţat recent planuri de dare în folosinţă a unor frânturi pentru călători. Reabilitarea întregii centuri feroviare şi conectarea sa cu toate liniile de metrou ar costa însă circa jumătate de miliard de euro.

   

Metrorex intenţionează să extindă către nord Magistrala 2, cu încă două-trei staţii de la Pipera. Urmează prelungirea liniei de metrou din Militari. Propuneri există şi pentru noi staţii către Berceni, Mogoşoaia, Domneşti şi Pantelimon, a spus într-un interviu Gheorghe Udrişte, fost director general al Metrorex, în prezent deputat şi membru al Comisiei de Transporturi din Parlament.

„Extensiile le-am prevăzut în această strategie de dezvoltare pentru a include Centura Feroviară a Capitalei în sistemul de transport public al oraşului”, precizează Udrişte.

Potrivit lui, Bucureştiul este unul dintre puţinele oraşe mari din Europa, cu peste două milioane de locuitori, care beneficiază de o asemenea centură feroviară, dar care practic a ajuns să fie distrusă. „S-a furat catenara, se fură tronsoane întregi de linii, de traverse şi aşa mai departe”, detaliază Udrişte situaţia deplorabilă în care se află acum centura feroviară.

El povesteşte că centura feroviară este o linie construită după Al Doilea Război Mondial pentru transportul de marfă în jurul Bucureştiului, plus alte transporturi speciale care se făceau, având în vedere că pe aliniamentul Centurii au existat depozite ale Armatei Române.

Udrişte consideră că această linie ar trebui intregrată în sistemul de transport public al oraşului şi, de ce nu, preluată de către municipalitate sau de către Metrorex pentru a fi utilizată şi în scopul transportului de călători.

„De-a lungul acestei linii de centură, care are vreo 80 de kilometri, aproape două treimi este cale dublă şi tot două treimi este electrificată, deci aici trebuie reabilitată, modernizată, întregită la cale dublă şi electrificată pe toată lungimea, cumpărate rame electrice pentru transportul public, aşa încât să transporţi perimetral în jurul Bucureştiului pe toţi aceia care au nevoie să ajungă în diferite zone ale oraşului”, explică Udrişte.

80 de kilometri şi 32 de staţii
Acesta menţionează că există 12 gări gata făcute, clădiri abandonate şi neutilizate, pe toată linia de centură de cale ferată. „Ea poate fi utilizată şi pentru a transporta marfă şi cu vagoane de călători pentru transportul public. Pe lângă cele 12 gări existente, s-au mai identificat alte 20 de puncte modale, de oprire la periferia oraşului şi la intersecţia cu ieşirile din oraş către localităţile învecinate, puncte de oprire care pot fi amenajate cu parcări de tip park&ride, locuri unde se transferă călătorii din reţeaua pre-orăşenească în reţeaua orăşenească şi duşi acolo unde trebuie”, mai spune deputatul din Comisia de Transporturi.

Proiectul menţionat de Gheorghe Udrişte are o valoare estimată între 450 de milioane de euro şi 500 de milioane de euro.

Tren mai rapid către Ploieşti, decât către Sudul Capitalei
Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, CFR Infrastructură şi CFR Călători, au efectuat luni o vizită de lucru pentru prezentarea proiectului centurii feroviare a Municipiului Bucureşti: legătura feroviară Gara de Nord – Domnești – Măgurele – Gara Progresu .

Călătorii vor putea ajunge din Gara de Nord în Gara Progresu în 40 de minute, cu trenul, din februarie 2017, după o investiţie de 200.000 de euro la infrastructura centurii feroviare a Capitalei, a declarat luni Sorin Buşe.

Spre comparaţie, durata unei călătorii cu trenul de la Bucureşti la Ploieşti este de 45 de minute, deşi distanţa este de două ori mai mare, respectiv circa 60 de kilometri.

„Costul unei călătorii va fi de 4,4 lei, iar, practic, se va putea ajunge din nordul în sudul Capitalei în 40 de minute, inclusiv opririle în staţii. Trenurile vor putea circula din 15 în 15 minute, chiar şi mai des dacă va fi cazul”, a spus Buşe, în timpul unei vizite la şantierul centurii feroviare.

Practic, trenul va lega cele două gări prin vestul Capitalei, cu opriri în staţii precum Bragadiru, Chiajna sau Domneşti. În total vor fi 30 de kilometri şi 16 staţii, din care 7 existente.

„Este vorba de 600.000 de locuitori în această zonă, care ar putea utiliza trenul”, a mai spus ministrul.

Etapa a doua a proiectului, care va necesita 5 milioane de euro, presupune legarea centurii feroviare la staţiile de metrou Preciziei şi Berceni şi va fi gata la sfârşitul anului viitor. O a treia etapă presupune închiderea prin est a inelului de centură feroviară a Capitalei, care va fi gata până la sfârşitul anului 2018 şi va necesita 15 milioane de euro, potrivit Ministerului Transporturilor.

Informaţii despre legătură feroviară București Gara de Nord – Domnești – Măgurele – Gara Progresu a publicat şi CFR Infrastructură. Inelul feroviar reprezintă o conexiune pentru 7 localităţi, 4 sectoare, 8 cartiere şi zona Laser Măgurele.

Proiectul comun al CFR Infrastructura/CFR Calatori/Metrorex/CNADNR este sub directa coordonare a Ministerului Transporturilor. Traseul va fi Gara de Nord- Basarab – Chiajna – Bucureşti Vest – Domnești – Bragadiru – Măgurele – Jilava (linie dublă); Jilava – Progresu (linie simplă), potrivit CFR Infrastructură.

Prezentarea acestui plan a avut loc după ce pe 18 octombrie ministrul Transporturilor a dezvăluit proriectul viitoarei legături feroviare Gara de Nord – Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti. Oficialii de la Transporturi au spus atunci că prin acest proiect va fi asigurată legătura Aeroportului Otopeni cu Gara de Nord Bucureşti, cartierele şi localităţile limitrofe Bucureştiului, inclusiv Polul de Cercetare – „Laser Valley” de la Măgurele şi cu reţeaua feroviară naţională (16 perechi de trenuri/zi vor lega aeroportul de Braşov, Galaţi, Constanţa, Craiova, Ruse).

Despre acest proiect se vorbeşte şi într-un document cu observaţii asupra Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Bucureşti-Ilfov. „Se propune realizarea de puncte de oprire în cartierele Giuleşti Sârbi, Chiajna, în dreptul complexului comercial Carrefour Militari, la intersecţia cu Prelungirea Ghencea, în Bragadiru la intersecţia cu DN6, în Măgurele la intersecţia cu strada Atomiştilor şi în Jilava, la intersecţia cu DN4″, se arată în documentul citat (galerie foto).

În timp ce planurile anunţate de către Ministerul Transporturilor sunt în valoare de zeci de milioane de euro, proiectul menţionat de către deputatul Gheorghe Udrişte pentru Centura Feroviară şi nodurile intermodale cu metroul se ridică la peste 450 milioane de euro. Pe lângă faptul că planurile Ministerului includ doar o parte din centură, mai există şi alte diferenţe.

Astfel, potrivit acestuia, lucrările pe care intenţionează să le realizeze Ministerul ar fi doar pentru punerea în funcţiune a trenurilor pentru călători, în vreme ce proiectul lui Udrişte ar viza, printre altele, lucrări ample de modernizare prin electrificare şi dublare a liniei, acolo unde cazul.

To Top