Social

Efectele perverse ale promoţiilor din magazine. Pot genera mai multe costuri decât avantaje

Pe de o parte oferă clienţilor posibilitatea de a cumpăra mai multe produse sau de a-şi reduce costurile cu alimentele. Pe de altă parte însă, pot duce la pierderi financiare pentru că generează un consum disproporţionat în raport cu nevoile reale. Promoţiile la alimente din magazine sunt cauze ale risipei alimentare.

   

„Incitarea consumatorului la a cumpăra. Acesta este motivul risipei alimentare. Atâta timp cât cheia comerţului este reclama şi găseşti două produse la preţ de unul, omul este tentat să cumpere mai mult. Pentru că nu va cumpăra în funcţie de cât îi este necesar, ci va cumpăra cu mintea”, a declarat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, în cadrul unei conferinţe pe tema risipei alimentare. De altfel, susţine, Minea, acesta este mecanismul care explică un alt fenomen paradoxal în România: cei care aruncă cel mai mult sunt cei mai săraci dintre consumatori, iar cei care au bani cumpără mai conştient.

Opinia sa este confirmată şi de rezultatele unui studiu realizat de InfoCons şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), potrivit căruia 35% dintre români aruncă mâncarea pentru că estimează greşit cantităţile consumate la masă şi pentru că achiziţiopnează în exces. În rest, 26% dintre românii susţin că principalul motiv care îi determină să arunce mâncarea la gunoi este degradarea rapidă.

Un fenomen care ia amploare – în cifre
În România, se aruncă în jur de 2,5 miliarde de tone de mâncare pe an, ceea ce înseamnă, în medie, peste de 100 de kg per capita. Potrivit unor informaţii furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii (MADR), cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%), alimentele care ajung cel mai des la gunoi fiind mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).

Alimente mai aruncă şi sectorul industriei alimentare (37%), comercianţii (7%), jucătorii din alimentaţia publice (5%), respectiv sectorul agricol (2%).

Ce se poate face – varianta legislativă

În timp ce mediul privat aşteaptă diverse tipuri de sprijin de la instituţiile statuui, Legislativul consideră că cea mai bună metoda de a soluţiona problema este legiferarea. Aceasta în contextul în care România, ca stat membru, are inclusiv un angajament pe această temă. Până în 2010, risipa alimentară la nivelul UE trebuie redusă la 50%.

„Ministerul Finanţelor ar trebui să găsească soluţia fiscală astfel încât magazinele care vând la preţuri reduse produse alimentare aflate în apropierea termenului de garanţie să beneficieze de deducere a TVA pentru respectivele alimente, a declarat preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Nini Săpunaru.

În momentul de faţă, retailerii aplica cota standard de TVA la preţul întreg al produselor, chiar dacă ei le vând cu un preţ mai mic înainte de a expita.

„Este o soluţie fiscală care poate rezolva o serie de probleme. Este şi un fel de protecţie socială, care ar ajuta la eliminarea fenomenului privind risipa alimentară. Aici vorbesc despre produsele ambalate, pentru că la produsele perisabile, de tip carne, este mai greu”, a explicat Săpunaru.

Totodată, cel mai probabil săptămâna viitoare, va intra în plenul Camerei Deputaţilor un proiect de lege privind risipa alimentară iniţiat de deputatul PNL Costel Alexe. Este un proiect prin care se doreşte sacţionarea cu 10.000 de lei a retailerilor care distrug intenţionat produse alimentare devenite improprii consumului uman. De asemenea, proiectul propune stabilirea unor acţiuni ce trebuie întreprinse de retaileri pentru limitarea cantităţilor de alimente distruse în urma degradării naturale (măsuri pentru dimensionarea mai eficientă a stocurilor şi pentru vânzarea cu prioritate a produselor care se apropie de data expirării, donarea alimentelor, direcţionarea alimentelor devenite improprii consumului uman spre consumul de către animale sau către agricultură ori valorificarea energetică).

Ce se poate face – varianta privată
În afară de campanii de conştientizare a populaţiei, mediul privat are însă alte variante pentru rezolvarea problemei. „Toată responsabilitatea acestei risipe alimentare ne aparţine nouă, cetăţenilor, şi tot noi trebuie să găsim soluţia. Noi suntem foarte avizi de promoţii şi este greu să educi foarte rapid o populaţie de 20 de milioane de locuitori. Trebuie să educăm populaţia să cumpere responsabil din punct de vedere al gramajelor. Trebuie să gândim cum facem aceste ambalaje. Promoţiile trebuie făcute în funcţie de regiuni. Bucureştenii au un alt stil de a mânca, la fel şi cei din Ardeal, de exemplu. Tot ce înseamnă risipa alimentară înseamnă costuri, iar ele sunt suportate tot de consumatorul final, nu de către retailer sau producător. Managerii din companii, din retail, trebuie să aloce şi un buget care să acopere costurile cu ambalaje. Până nu găsim un numitor comun, nu vom reuşi să facem pasul în faţă. Dacă vrem să reducem costurile, trebuie să educăm consumatorul’, a spus preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (LAPAR), Dorin Cojocaru.

To Top