Social

Culturile exotice câștigă teren în România. Afaceri de nișă cu șofran, năut sau goji

Culturile exotice din România se înmulțesc. Tot mai mulți oameni care au pământ la țară se orientează către acestea, în defavoarea culturilor tradiționale. Motivele sunt lesne de înțeles: piețe de desfacere pe care au o concurență mai mică și profituri substanțiale.

Vincent de Busson(foto), căpitan de armată în Belgia, țara sa natală, a renunțat la traiul cazon pentru că a vrut să înceapă o afacere în agricultură. Belgianul a povestit să provine dintr-o familie de fermieri, așa că domeniul nu i-a fost total străin. S-a stabilit în Berzovia, județul Caraș-Severin, unde inițial a crescut vaci de lapte și a cultivat legumelor. Din 2013, a început să cultive șofran, cel mai scump condiment din lume, notează radiotimisoara.

Șofranul este originar din Orientul Mijlociu și a fost adus în Europa de spanioli. Planta s-a aclimatizat perfect pe câmpurile din Caraș-Severin. Vincent a comandat primii bulbi din Belgia și a plătit pe ei o sumă deloc neglijabilă: 17.000 de euro. Însă profitul nu s-a lăsat mult așteptat. Iar afacerea a luat repede amploare: după ce a testat cultura pe un teren mic, pentru a vedea cum merge, belgianul a mărit de 20 de ori suprafața de însămânțare.

Belgianul face profit pe pe urma culturilor exotice din România. Ia 28.000 de euro pentru un kilogram de șofran
Vincent de Busson a găsit piață de desfacere pentru șofranul său atât în România, cât și în țara natală, Belgia. Aici dă gramul cu 110 lei, adică peste 24 de euro, iar în străinătate, cu 28 de euro. Asta înseamnă că Vincent obține pe un kilogram un preț maximal de 28.000 de euro!

E destul de multă muncă însă pentru acest profit. Pentru 40 de grame de șofran este nevoie de 6.000 – 8.000 de flori de șofran. Așadar, cultura nu e floare la ureche și în niciun caz nu e pentru cei care vor să se îmbogățească fără să facă vreun mare efort…

Profesorul de filosofie a pariat pe năut
George Cireap, din localitatea Frătești, județul Giurgiu, a renunțat la a preda filosofia și s-a apucat de agricultură, după 1989, conform agrointel.ro. “Am trecut de la meseria de dascăl la cea de fermier. Am început cu agricultura încet, cu suprafețe mici așa cum au început mai toți cei care și-au schimbat meseria după 1989. Astăzi am ajuns la o suprafață de 1.450 de hectare”, a declarat fostul profesor. În lipsa unui sistem de irigații în acea zonă a Bărăganului, a mizat pe culturi care nu au nevoie de multă apă: mazăre și năut. Înainte de acestea, a încercat soia, dar a eșuat.

“Am riscat și am cultivat și soia, iar rezultatele au fost mult sub așteptări față de investiția pe care am făcut-o. Atât mazărea, cât și năutul au un comportament mai adaptat la condițiile de climă care sunt în această câmpie”, a explicat George Cireap.

Citeste continuarea!

Copyright © 2017 StirileRNL.ro

To Top
error:
x
Da-ne un like daca ti-a placut articolul!Ai dat deja like? Poti inchide asta apasand X