Eveniment

CSM a dat aviz NEGATIV proiectelor privind gratierea si modificarea Codurilor Penale. Ce prevad acestea

Consiliul Superior al Magistraturii, reunit in plen, in absenta ministrului Justitiei, Florin Iordache, a dat, miercuri, aviz negativ proiectelor de ordonanta de urgenta privind gratierea si modificarile codurilor penale.

Sedinta plenului a durat aproximativ o jumatate de ora. La iesirea din sediul CSM, procurorul general, Augustin Lazar, a declarat ca decizia de fi avizate negativ cele doua proiecte de ordonanta a fost luata cu majoritate de voturi.

Inainte de vot, Lazar a spus ca adoptarea celor doua acte normative ar duce la reconsiderarea aprecierilor pozitive din raportul MCV.

„Raportul MCV pune in evidenta faptul ca autoritatile statului roman au obtinut rezultate bune si foarte bune. Sunt progrese remarcabile care au fost obtinute de institutiile romanesti in lupta contra coruptiei si criminalitatii in general. Remarc unele proiecte cum ar fi acele proiecte de acte normative si care daca ar fi adoptate, ar conduce la o reconsiderare a aprecierilor pozitive care s-au facut pana acum”, a aratat Augustin Lazar, inainte de inceperea sedintei plenului CSM.

Intrebat ce parere are despre proiectul de ordonanta care ar injumatati pedepsele violatorilor de peste 60 de ani, Lazar a spus ca „nu ar trebui sa ne gandim la aceste aspecte cand societatea romaneasca se confrunta cu un val de criminalitate, cand ne asteptam la alt val de criminalitate, cu terorism, cu tot felul de probleme de criminalitate transfrontaliera, criminalitate violenta, noi acum sa ne gandim la acte de clementa… Observati ce se intampla intr-o lume dinamica, in care oamenii circula peste tot, cand sunt diverse semne de nervozitate nu numai la noi, in Europa si in lumea intreaga”.

Sedinta plenului Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) in care au fost avizate negativ proiectele de ordonanta de urgenta privind gratierea si modificarile codurilor penale a avut loc miercuri, fara ministrul Justitiei, Florin Iordache.

Ministrul Justitiei este membru de drept al CSM, dar nu este obligat sa vina la sedintele plenului Consiliului.
La sedinta au participat, pe langa membrii CSM, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, si procurorul general, Augustin Lazar.

Pe 19 ianuarie, CSM anunta ca proiectele de acte normative au fost comunicate pentru analiza si consultare tuturor instantelor si parchetelor din Romania, precum si asociatiilor profesionale ale magistratilor.

„Punctele de vedere ale entitatilor mentionate vor fi transmise Consiliului pana la data de 25 ianuarie, in vederea centralizarii si sintetizarii, urmand ca acestea, impreuna cu punctul de vedere al Directiei Legislatie, Documentare si Contencios din cadrul Consiliului, sa fie analizate in cadrul unei sedinte a Comisiei numarul 1 – ‘Legislatie si cooperare interinstitutionala’, anterior dezbaterii plenului Consiliului”, se arata in comunicatul CSM. Proiectul de ordonanta de urgenta privind gratierea unor pedepse, pus in dezbatere publica de Ministerul Justitiei, prevede ca se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda aplicate de instanta de judecata.

Potrivit proiectului, de gratiere nu beneficiaza recidivistii si cei care au comis o serie de infractiuni prevazute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate in proiect. „Se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda aplicate de instanta de judecata. Prevederile alin. (1) se aplica indiferent de modalitatea de executare a pedepsei inchisorii dispusa de instanta”, stipuleaza primul articol al proiectului de ordonanta de urgenta.

Al doilea articol prevede ca se gratiaza in parte, cu reducerea la jumatate, pedepsele cu inchisoare aplicate persoanelor care au implinit varsta de 60 ani, femeilor insarcinate sau persoanelor care au intretinere minori cu varsta de pana la cinci ani.

De reducerea la jumatate a pedepselor sau, dupa caz, de anularea restului de pedeapsa neexecutat ar urma sa beneficieze si persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile in faze terminale.

In al treilea articol se mentioneaza ca prevederile primelor doua nu se aplica celor condamnati pentru infractiuni savarsite in stare de recidiva si celor care sunt recidivisti prin condamnari anterioare, iar gratierea „este conditionata de achitarea despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva, in termen de un an de la punerea in libertate”.

In acelasi articol al proiectului se precizeaza ca nu beneficiaza de gratierea in intregime a pedepselor de pana la 5 ani de inchisoare persoanele care au comis o serie de infractiuni prevazute de Codul penal.

Printre aceste se numara infractiunile contra sigurantei statului, omorul, vatamarea corporala grava, loviturile cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate, violarea de domiciliu, santajul, infractiunile sexuale, talharia, pirateria sau evadarea.

Mai sunt excluse de la gratiere persoanele condamnate pentru fapte precum luare sau dare de mita, trafic sau cumparare de influenta, trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de migranti sau fraude informatice.
Nu beneficiaza de gratiere nici persoanele condamnate pentru o serie de infractiuni reglementate prin legi speciale, printre care si Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
In proiect se mentioneaza ca sunt exceptate de la gratiere „infractiunile prevazute la art. 5 alin. 1 si alin. 3 din Legea nr. 78 /2000”, nu si cele de la alineatul 2, care cuprinde infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie.

Proiectul de ordonanta mai prevede ca gratierea „nu se aplica celor care nu au inceput executarea pedepsei inchisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia, precum si celor care au inceput executarea, dar ulterior s-au sustras”. Totodata, „persoanele gratiate care in decurs de trei ani savarsesc cu intentie o infractiune vor executa pe langa pedeapsa stabilita pentru acea infractiune si pedeapsa sau restul de pedeapsa ramas neexecutat ca urmare a aplicarii prezentei legi”. In ceea ce priveste proiectului de ordonanta de urgenta privind modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala, acesta prevede, printre altele, ca abuzul in serviciu va fi considerat infractiune doar in cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar limita maxima a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de inchisoare.

„(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea serviciului, nu indeplineste un act sau indeplineste un act contrar legii si prin aceasta cauzeaza o paguba materiala mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. (2) Fapta functionarului public care, in exercitarea serviciului, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA se pedepseste de la o luna la un an sau cu amenda”, se arata in proiectul de ordonanta de urgenta.

La acelasi articol se precizeaza ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In forma actuala, articolul 297 din Codul penal nu prevede o limita minima a pagubei, iar fapta se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica. Proiectul de ordonanta mai prevede si abrogarea articolului 298 din Codul penal, referitor la neglijenta in serviciu.

O alta propunere vizeaza modificarea primului alineat al articolului 301, care va avea urmatorul cuprins: „Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obtinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.

In forma actuala, legea include in randul beneficiarilor faptei functionarului public si persoanele cu care acesta s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura.

Copyright © 2017 StirileRNL.ro

To Top
error:
x
Da-ne un like daca ti-a placut articolul!Ai dat deja like? Poti inchide asta apasand X