Povestea mea

„Așa cum a dorit, am rămas virgină până în noaptea nunţii, doar că nu a fost el bărbatul cu care m-am căsătorit”

De când lumea si pământul, sexul şi, mai ales, iubirea generează bătăi de cap şi încurcături, căci mintea nu se pune cu inima sau cu instinctele primare. În cea mai mare parte a situaţiilor create, un sfat sau simpla rostire a problemei pot aduce rezolvări.

   

Am aproape 21 de ani şi sunt căsătorită de aproape 4 ani. În adolescenţă, când aveam 15 ani, m-am îndrăgostit de un băiat cu 5 ani mai mare. După vreo 6 luni de relaţie cu acest băiat (Daniel) am ajuns în pat, dar când să o facem (dragoste) el a zis că nu vrea să o facem dacă nu suntem căsătoriţi şi că mă va aştepta până o să împlinesc 18 ani şi o să ne căsătorim (şi am rămas virgină până în noaptea nunţii, doar că nu a fost el bărbatul cu care m-am căsătorit). Dar după vreo 2 luni, a plecat în Spania, deşi eu nu eram de acord şi m-am despărţit de el. El m-a tot căutat mi-a trimis tot felul de cadouri, dar eu nu am mai vrut să vorbesc cu el, deşi îl iubeam enorm şi încă îl mai iubesc. Pentru ca să pot să îl uit, am decis să mă căsătoresc. Pe soţul meu îl iubesc şi avem o relaţie destul de frumoasă, zic eu. Dar, deşi aş fi vrut să-l uit pe Daniel, nu l-am putut uita. Înainte de a face nuntă acum 4 ani, Daniel încă mai spera la mine şi m-a căutat, dar eu l-am respins şi i-am întors spatele. După 3 ani, adică anul trecut, s-a căsătorit şi el. Mă gândesc la el tot timpul, de multe ori îl visez. Nu ştiu ce să fac. Îmi doresc foarte mult să mă întâlnesc cu el, să fim măcar o noapte doar noi doi. Ce mă sfătuiești să fac, să îl caut?

Adela răspunde:

Draga mea,
Dacă îl doreai atât de mult pe Daniel, de ce l-ai respins cu strășnicie în toți acești ani? Eu cred că atunci erai cea adevărată, iar acum nu mai ești. Probabil că traiul în comun împreună cu soțul tău te-a făcut să pierzi acea fascinație a începutului unei iubiri, când suntem îndrăgostiți și totul are mai mult sens. Într-o relație extrem de apropiată, cum este o căsătorie, începi să-l vezi pe cel de lângă tine ca pe un om obișnuit. Îi cunoști toate tabieturile, unele nu prea plăcute, îl vezi ciufulit, neîngrijit. Își pierde acea aură de mister și fascinație cu care te-a cucerit. Chiar dacă ți-e bine cu el, te trezești că ți-e dor de minunatul început. Ce ai făcut tu? Treptat, te-ai apucat să proiectezi asupra lui Daniel toate aceste dorințe ale tale din subconștient. Ți se pare că, dacă l-ai întâlni pe Daniel, ai atinge din nou acel ideal. L-ai transformat într-un simbol. Pentru tine, Daniel înseamnă toată pasiunea și intensitatea unui început de iubire, așa cum îți dorești tu. Dar, atenție: Daniel din mintea ta nu este neapărat una și aceeași persoană cu Daniel din realitate. S-ar putea ca, dacă ai reuși să-l întâlnești în carne și oase, să ai o dezamăgire cruntă, care să te marcheze. Dacă vrei neapărat să te convingi, n-ai decât să-l cauți, dar să nu-ți faci foarte mari iluzii. În primul rând, vei arăta ca o femeie nehotărâtă și disperată – pentru că, după ce te-ai ținut tare în toți acești ani, acum brusc te-ai răzgândit. Apoi, poate că el chiar își iubește nevasta. Ești sigură că mai are aceeași dragoste față de tine ca acum cinci ani?

To Top