Sanatate

Are ADHD? Ce simptome să urmărești

copil

Nu orice copil hiperactiv sau neatent are ADHD. Uneori, părinții se îngrijorează degeaba că juniorul lor ar suferi de ADHD, în timp ce alteori afecțiunea trece neobservată de adulți care cred că cel mic are ”prea multă personalitate”. Iată ce să urmărești în comportamentul copilului tău, înainte să îl ”diagnostichezi” tu cu ADHD.

   

Trebuie să știi că există mai multe tipuri de ADHD – unii copii nu ascultă și sunt neatenți, alții sunt în continuă mișcare și deseori impulsivi, în timp ce la alții se poate observa o combinație a acestor manifestări. Deși tulburarea este cercetată pe mai multe planuri, specialiștii încă nu pot oferi răspunsuri complete despre ADHD.

Ei ne liniștesc însă spunând că marea majoritate a celor diagnosticați cu ADHD în copilărie se transformă în adulți perfect funcționali, ba chiar există voci care susțin că ADHD-ul i-a ajutat pe mulți să aibă mai mult succes decât ar fi avut în lipsa acestei afecțiuni.

Așa cum spuneam, nu orice copil energic are ADHD: Simptomele trebuie evaluate pe durata a cel puțin 6 luni și sunt de investigat dacă apar în primii 6 ani de viață.

Simptomele caracteristice ADHD-ului se manifestă în mai multe medii – și la grădi, și acasă sau la bunici. Așa că dacă cel mic e drăcușor acasă și îngeraș la grădi, nu da vina pe ADHD!

Hiperactivitatea este un simptom, nu o boală în sine. Ea poate fi întâlnită la copii cu inteligență peste medie și curioși din fire, copii care reacționează în acest mod la anumite probleme de familie sau din colectiv (grădi, școală), la copii care au diferite probleme medicale nedescoperite – deficiențe de auz, de vedere. Există medicamente care pot cauza hiperactivitatea, inclusiv decongestionante și antihistaminice, administrate copiilor care suferă de alergii.

La ce să fiți atenți:
– Copilul nu acordă atenție detaliilor
– Are dificultăți în a se concentra, este distras ușor
– Pare să nu asculte când vorbești
– Are dificultăți în a urma anumite instrucțiuni simple
– Nu poate termina anumite sarcini, proiecte, începe 100 lucruri și le lasă pe toate baltă
– Se agită și nu stă locului, chiar în situații în care ar terbui (la serbări, în cabinetul medical etc)
– Vorbește foarte mult
– Nu se poate juca în liniște
– Acționează fără să se gândească la urmări (în cazul copiilor mai mărișori, care știu despre cauză și efect)
– Se grăbește să răspundă în clasă, deși nu a ascultat toată întrebarea
– Nu are răbdare să-i vină rândul la un joc
– Întrerupe mereu
– Se comportă foarte emoțional, are des crize de plâns și furie i pare că nu se poate adapta la noi situații.

To Top