Curiozitati

Adevarata istorie a fabuloasei averi a Casei Regale. De ce regele Mihai si regina Ana nu au vorbit public despre bani

Adevarata istorie a fabuloasei averi a Casei Regale. De ce regele Mihai si regina Ana nu au vorbit public despre bani

Pentru un rege, AVEREA este propriul sau popor. Insa, nu de putine ori s-a vorbit despre AVUTIA Majestatii Sale Mihai I, despre palate, terenuri, conturi, lingouri de aur si tablouri scumpe.

   

In anul 2015, TOP 300 Capital pozitiona Casa Regala a Romaniei pe locul 81, cu o avere estimata la 60 de milioane de euro. Administrata de Consiliul Regal, avutia Coroanei este compusa din patru castele, printre care si Pelesul, aproape 20.000 de hectare de padure, trei imobile si un teren in Bucuresti, un imobil si terenuri in Sinaia si cateva cabane in zona Azuga-Predeal. Pana nu demult, Regele Mihai a detinut si o casa la Versoix, in Elvetia, unde a trait departe de tara vreme de o jumatate de veac.

Regele si Regina Ana nu au vorbit niciodata public despre bani orice discutie pe aceasta tema fiind tabu. Au considerat mereu indecenta o astfel de abordare.

De la bun inceput trebuie facuta distinctia clara intre bunurile care au apartinut Domeniului Coroanei, inainte de 1948, si avutia personala a Regelui Mihai. Putina lume stie ca predecesorul Regelui Mihai – Carol I -, descendent al familiei princiare de Hohenzollern, a venit cu propria avere in noua sa tara. In plus, Casa Regala a beneficiat de numeroase donatii din partea marilor proprietari de pamant, a unor institutii sau a industriasilor care ofereau actiuni.

Asa se face ca, de la venirea lui Carol I, in 1866, si pana la indepartarea lui Mihai , pe 30 decembrie 1947, Domeniul Coroanei a ajuns sa detina proprietati cu adevarat impresionante. In 1948, imediat dupa alungarea Regelui, comunistii au evaluat bunurile la o suma echivalenta, astazi, cu 860 de milioane de dolari. Totul a fost confiscat.

Documentele publicate de comunisti in Monitorul Oficial, imediat dupa abdicarea fortata a Regelui, vorbesc despre 29 de palate si castele, aproape patru milioane de actiuni, zeci de cladiri si cabane in toata Romania, cinci fabrici si peste 15 mii de hectare de teren arabil. Doua yahturi, aproape 137 de mii de hectare de padure si 708 medalii jubiliare si monede de aur in greutate totala de circa 15 kg, se adauga bunurilor luate de comunisti.

Comunistii si-au insusit bunurile personale ale regelui dar si cladiri, doua fabrici si aproape 20 de mii de hectare de padure. Pe toate canalele posibile, au incercat sa discrediteze familia regala si sa ii invete pe romani sa nu isi mai iubeasca monarhul. In presa, in cinematografie, dar si in manualele de istorie, s-a acreditat ideea falsa ca Mihai I a plecat din Romania cu tren ticsit cu valori, inclusiv cu tablouri scumpe.

In realitate, altfel a aratat viata in exil a familiei lui Mihai Intai. Nascut sa fie rege, monarhul Romaniei a ajuns sa traiasca la limita subzistentei. Proaspat casatorit cu Ana de Bourbon, a locuit pe la rude, sau in chirie, si abia in 1976 a reusit sa cumpere o casa, la Versoix, in Elvetia, pe care avea sa o achite definitiv patru ani mai tarziu.Ca sa isi creasca fetele, a facut de toate. A cultivat zarzavaturi, trandafiri si crizanteme, pe care le vindea vecinilor, apoi a crescut gaini. A muncit, de asemenea, ca pilot de incercare si ca broker.

In tot acest timp, Securitatea comunista continua sa il denigreze. Propaganda anti-rege a continuat si in primii ani de dupa Revolutia din 1989. Abia in 2001, statul roman a decis sa ii restituie o parte din avere.

In urma cu 15 ani, Mihai I reintra in posesia Domeniul Regal de la Savarsin, din judetul Arad. De asemenea, i-au fost inapoiate de-a lungul ultimilor ani, 20.000 de hectare de padure, trei imobile si un teren in Bucuresti, un imobil si terenuri in Poiana Tapului, cateva cabane si cantoane in Azuga-Predeal. Perla Coroanei – Castelul Peles – a fost redobandita de familia monarhului abia in 2008, in acelasi timp cu Castelele Pelisor si Foisor. Pelesul a fost construit de Carol I din fonduri proprii si este unicat prin valoarea sa istorica si artistica.

Guvernul Romaniei a dorit sa cumpere proprietarea de la Sinaia si a evaluat-o la 30 de milioane de euro. Negocierile au esuat, insa, dar regele a fost de acord ca Domeniul sa ramana in administrarea statului si sa poata fi vizitat, in continuare. Despre valoarea de piatza a Pelesului s-a vorbim mult, specialistii vorbind despre sume care pot pleca de la 150 de milioane de euro. Nu s-a pus insa in discutie, niciun moment, vanzarea Castelului.

Cat despre Palatul Elisabeta, din Bucuresti, resedinta oficiala a familiei regale, nu este proprietarea regelui. Este pusa la dispozitie de stat, pe perioada vietii regelui Mihai I.

Legaturile dintre Casa Regala a Romaniei si marile case regale ale Europei
Monarhia a legat practic, Romania, de marile case regale ale Europei. Instalarea unui principe strain la carma tarii, intr-un moment istoric dificil, a fost una dintre deciziile cele mai inspirate in contextul acelor vremuri. Practic familia regala avea legaturi de singe cu suveranii britanici, spanioli, greci, danezi si norvegieni.

1866. Monstruoasa Coalitie, cum a fost supranumita alianta dintre partidele romanesti ale vremii il obliga pe Alexandru Ioan Cuza sa abdice si sa plece in exil. Firava Romanie isi cauta un domnitor, iar puterile Europei decid cine va fi acesta. Hazardul a ales sa fie Carol I, un var al lui Napoleon al III-lea, propus de Doamna Cornu, personaj cu influenta la Versailles, sora de lapte al imparatului francez. Tanarul de 27 de ani, serios si hotarat sa razbeasca intr-o tara pe care o cunostea prea putin si a carei limba ii era straina, a pasit pe pamant romanesc pe furis. Motivul este unul politic: conflictul dintre Prusia si Austria. Intai domnitor al Principatelor Romane, apoi primul rege incoronat al Romaniei, Carol I, este fiul lui Karl Anton, descendent al stravechii case de conti si principi Hohenzollern-Sigmaringen. Mama, Josephine, provine din familia De Baden, din marele ducat german desprins din Sfantul Imperiu Roman, dizolvat de imparatul Napoleon in 1806.

Casnicia cu Regina Elisabeta, printesa de pe Rin, mult-iubita de romani si cunoscuta peste timp drept Carmen Sylva, ocrotitoarea artelor si a sarmanilor, nu a adus urmasi. Singura fiica a primului cuplu regal al Romaniei, printesa Maria, se stinge de scarlatina la numai patru ani. Fortat sa numeasca un succesor Carol I apeleaza la fratele sau, Printul Leopold. Acesta il numeste pe unul dintre fiii sau, Ferdinad, care avea sa fie al doilea mare rege al pamantului romanesc.

Timid si retras, tanarul de 20 de ani mosteneste un taram pentru care intra in razboi cu propria tara, Germania. Asta, in parte, si in urma casatoriei cu Maria de Edinburgh, o printesa jumatate rusoaica, jumatate englezoiaca, fire hotarata, de partea aliantei franco-engleze. Mariajul va inrudi, insa, Romania cu cele mai prestigioase monarhii europene si lor le datoram trei generatii ale Casei noastre Regale. Tatal Mariei, ducele Alfred de Saxa-Coburg si Gotha, este unul dintre fiii Reginei Victoria a Regatului Unit, iar mama este Marea ducesa Alexandrovna, fiica lui Alexandru al II-lea, tarul Rusiei.

Este inceputul unei perioade de glorie pentru Ferdinand si Maria, dar si pentru Romania. Intr-o era in care dinastiile Habsburgilor, Hohenzollernilor si Romanovilor isi pierdeau imperiile seculare unul dupa altul, Occidental urmareste incoronarea de la Alba Iulia…

Iar dupa nasterea lui Carol al II-lea, „legamantul de sange” regal este pecetluit. Romania se pregateste pentru al treilea rege al sau. Un personaj controversat, „rapit” de amoruri de la indatoririle regale, Carol al II-lea, odata cumintit dupa casatoria morganatica cu Zizi Lambrino, o ia de sotie pe Elena, printesa a Greciei si Danemarcei. Fiica a regelui Constantin al Greciei, descendenta si ea a reginei Victoria, Elena nu a domnit niciodata. Ca un blestem de familie, tatal, fratele, sotul si fiul ei au fost obligati, rand pe rand, sa renunte la coroana. Iar fiul din mariajul nefericit cu Regele Carol al II-lea este nimeni altul decat regele Mihai al Romaniei. Tarziu, acesta avea sa povesteasca relatia pe care a avut-o cu tatal sau. L-a cunoscut abia dupa 1930, „cand a venit ca un strain” de pe alte meleaguri si, tot tarziu, a inteles de ce mama sa plangea mai tot timpul. Poate de aceea avea sa aleaga pentru el o principesa pe sufletul sau: frumoasa, calda, iubitoare – Ana de Bourbon-Parma. Si, asa cum a recunoscut mai tarziu, Ana il stia pe Mihai din povestirile reginei Elena, pentru ca mama sa, Printesa Margaret a Danemarcei era verisoara viitoarei sale soacre.

To Top